Remember....

Eram pe la Bucuresti,ajuns print-o pura intamplare pe acolo.Incepusem sa cunosc un alt stil de viata decat cel ardelenesc,mai precis cel din maramures.Pot sa zic ca am mai avut iesiri prin tara ,dar cei derept scurte de cateva zile,nu ca bucurestiul unde am stat destul ca sa-mi dau seama ce se intampla in aceea zona a tari ,cum zic uni "acolo unde se invart bani".                              

  Dupa o vreme imi doream din ce in ce mai mult sa ma intorc acasa sa mananc ceva bun facut de mama,sau sa mai hoinaresc padurile Gutaiului si sa ies la un prajit de slamina asortata cu o sticla de horinca(tzuica),si sa petrecem pana tarziu la focul ce-si arunca lunina lui in bezna.

  Simcer mare lucru n-am realizat pe acolo in privinta materiala,dar orice experienta nu strica.asa ca atunci cand mi-am dat sema ca-i destul jocu acesta cu plecatu de acasa ,cand am vazut ca incep sa dau jos din kilograme si imi facem griji in privinta banilor de maine ,am urcat in metrou si am taiato spre gara.m-am suit in tren si am simtit deja tot ardealul venind spre mine.

                                                                       

tinerii chiar stiu cu adevarat ce vreau?

Uneori stau si ma gandesc profund ce mi s-ar potrivi sa fac in cariera mea. Sincer inca n-am idee...Ar putea fi orice, si asta probabil din cauza ca nu ma cunosc indeajuns de bine, nu sunt la nivelul in care sa zic: "Frate, asta vreau!"
Mi-am dat seama ca asta nu e doar problema mea. Sunt o multime de tineri care incearca sa-si dea seama cam ce li s-ar potrivi. E destul de complicat, avand in vedere sumedeniile de domenii in care se desfasoara diversele activitati din ziua de azi. Nu de putine ori se intampla sa termini facultatea intr-un domeniu si sa lucrezi cu totul altceva si asta din cauza lipsei de informatii si in cele mai multe cazuri din cauza lipsei de auto-cunoastere.
Nu inteleg de ce nu se fac in scoala ore in care sa-ti dai seama cine esti, ce vrei si cum te vezi in viitor. Ne alegem facultatea pe care o vom urma trimisi de altii (parinti, profesori, cunostiinte,amici, etc.) sau auzim ca acolo e bine si ok, iar o data ajunsi acolo ne dam seama ca nu e chiar ceea ce cautam si dorim sa o luam de la capat urmand aceiasi pasi purtati de necunoastere sau plini de entuziasm.
Si pana la urma se intampla sa termini intr-un domeniu, dar pentru ca nu te simti in largul tau nu o sa dai un randament maxim la un loc de munca prestat cu profilul terminat si atunci bineinteles ca o sa te axezi pe altceva in care nu ai o pregatire foarte buna si o calificare, car iti place.
Concluzia mea e aceea ca daca te cunosti foarte bine si stii ce sa alegi inca de la o varsta mai frageda "viitorul suna bine", iar in caz ca nu e asa viitorul lasa de dorit.
Multumesc pentru cei care au avut rabdare sa citeasca acest articol si astept pareri de la voi.

Dincolo de Bariere

 Am inceput sa fac blogul acesta pe ideea unui nevoi de exprimare.Am mai citit mai multe bloguri care sincer m-au lasat rece,din simplu fapt ca relatau lucruri prea simple gen ce am facut azi la scoala si alte chesti dintrastea banale.Eu am pornit pe principiul ca daca pot sa scriu ceva care sa impresioneze o sa fac daca nu o las balta.
    Azi mia sugerat prietena mea sa scriu ceva de iubire...hmm mi se pare ceva mai comlicat acest domeniu din mai multe puncte de vedere.Iubirea nu area niste reguli sau o unitate de masura ,dar totusi e ceva de care ne lovim ,o train ,ne pasioneaza,si fara ea nu se poate.
  Despre iubire sar putea scrie mai mult decat credem noi.Asa ca o sa incerc sa descriu aceasta parte spirituala cum o iteleg eu.
  Nu cred ca exista persoana in lumea asta care sa nu fi iubit macar o data,vrei nu vrei creierul te conduce spre acea stare profunta si anume "a iubi".
  Sa iubesti cred ca e cel mai pur lucru pe care poti sal faci ,ceva care rupe toate barierele si conceptile,regulile si legile.

  

mitocanul fara bani

Tot ascultand atlasul acela de mitocanie simteam ca mai trebuie sa intre mult mai multe specii de asa numitii mitocani,care pana la urma sunt foarte diversificati prin tot ceea ce inseamna mod de viata.
 O  noua specie pe care eu as validao si care ar merita sa stea langa ceilalti in acel atlas de mitocanie este mitocanul fara bani ,dar care se lauda cu ce au alti.
 Deci nu suport asa ceva sa tot vina uni la mine sami explice ce masina are X si cu cati bani a venit din Italia  Y.pe langa asta se comporta ca niste fani inraiti ai persoanelor care le venereaza averile si ce mai au ei.
 Tot acest mitocan obisnuieste sa ceara bani inprumut ca sa dea de baut la alti ,ca sa-si asigure viitorul."daca dau azi o bere baeu toata luna de pe altii"cam asa ar fi modul de gandire.
 aceste persoane le gasesti cam peste tot si mai pot fi numiti si  "pupincuristi".

Maine

Poate maine e o noua zi mai buna ca toate celelalte pe care leam avut pana acum.
Ar fi mult mai bine daca ,maine cand m-as trezii de dimineata, cafeaua sa aiba o savoare mai placuta si mai indulcita ca de obicei; sa nu mai am nevoie sa aprind aceea tigara care dupa ce o termin tusesc si nu mai am pofta de mancare.
Daca de diminetza toata lumea mi-ar zambii si mi-ar ura o zi mai buna,si soarele ar fi mai cald ;probabil ca atunci voi avea cu siguranta o zi mai buna decat toate de pana acum.
totusi majoritatea din noi stim ce o sa facem maine .Avem cu totii un program prestabilit chiar si fictiv,in care stim ca maine trebuie sa facem acel ceva(mergem la servici, scoala,cumparaturi ,etc),urmand ca seara sa ne gandim la o noua zi in care probabil vom face aproape aceleas lucruri.Sunt atatea chesti de facut incat nu near ajunge zilele sa facem in fiecare zi alceva ,si totusi ne-am obisnuit sa traim in repetitie....
eu am uitat sa ma mai gandesc ce voi face maine.Nici macar nu ma mai chinui sa imi dau cu presupusul ce as putea sa fac.
Orcum asteptam o noua zi in care sa zambim mai mult decar azi ;)

Inger si diavol
te vad noaptea
in patul meu ,
scuturandu-mi visele

Fatada Societatii

Am ajuns sa cred ca traiesc ca sa consum din resursele pamantului si alceva nimic,atata timp cat incerci sa supravietuiesti.
Mi sar parea mult mai ok daca fiecare am face ceva pentru societatea asta ,dar majoritatea nu fac decat sa se nasca si sa moara in umbra socitati cenusi.
Azi nu se mai pune accentul pe samanta care ar putea ajuta la regenerare sau la crearea unor splendori internationale.
Nu se mai uita nimeni la viitorul indepartat dar nici la trecutul patat si ruginit de ani care se scurg ,ci doar la prezentul care se topeste in mainile lor, precum calota glaciara.
Noi oameni de rand fugim speriati, calculandune minutele pentru care platim adevarate averi.Azi secundele sunt platite scump pentru clipe care nici macar nu amintesc de ceva.unde mai este bucuria de a trai cand fugim dupa un salar ca sa ne cumparam o bucata de paine?
Uitam sa ne bucuram si sa le acordam personelor care merita cu adevarat atentie.Cautam prieteni in functie de statutul social, de anturaj ,mai bine spus in functie de interesele noastre,si asta nu facem decat sa provocam o reflectare asupra noastra a intereselor venite din partea altora.
Am ajuns sa traim pentru altii si uitam de noi.Ne straduim sa ii facem pe altii sa simta ceva ce noi am vrea sa simtim ,care inevitabil ne resping ironic si care la randul lor fac chestia asta si fiecare uita de intetia noastra de ai oferi bucurie neglijand,ajunganduse la un total haos .