Am ajuns sa cred ca traiesc ca sa consum din resursele pamantului si alceva nimic,atata timp cat incerci sa supravietuiesti.
Mi sar parea mult mai ok daca fiecare am face ceva pentru societatea asta ,dar majoritatea nu fac decat sa se nasca si sa moara in umbra socitati cenusi.
Azi nu se mai pune accentul pe samanta care ar putea ajuta la regenerare sau la crearea unor splendori internationale.
Nu se mai uita nimeni la viitorul indepartat dar nici la trecutul patat si ruginit de ani care se scurg ,ci doar la prezentul care se topeste in mainile lor, precum calota glaciara.
Noi oameni de rand fugim speriati, calculandune minutele pentru care platim adevarate averi.Azi secundele sunt platite scump pentru clipe care nici macar nu amintesc de ceva.unde mai este bucuria de a trai cand fugim dupa un salar ca sa ne cumparam o bucata de paine?
Uitam sa ne bucuram si sa le acordam personelor care merita cu adevarat atentie.Cautam prieteni in functie de statutul social, de anturaj ,mai bine spus in functie de interesele noastre,si asta nu facem decat sa provocam o reflectare asupra noastra a intereselor venite din partea altora.
Am ajuns sa traim pentru altii si uitam de noi.Ne straduim sa ii facem pe altii sa simta ceva ce noi am vrea sa simtim ,care inevitabil ne resping ironic si care la randul lor fac chestia asta si fiecare uita de intetia noastra de ai oferi bucurie neglijand,ajunganduse la un total haos .
